Exista opinii care considera ca rata somajului calculata dupa metodologia BIM la 7,5% in Romania este una ridicata, ingrijoratoare. Da, este adevarat orice persoana somer este o ingrijorare pentru orice Guvern, pentru societate in general, dar si la nivel individual. In numeroase studii somajul a fost asociat cresterii excluziunii sociale, saraciei, bolilor de inima, alcoolismului si dependentei de droguri. Chiar in momentul in care vorbim - somajul record la nivelul tinerilor din UE reprezinta indicatorul semnal al unei generatii pierdute.
Cu unul din doi sau trei tineri someri, exista o probabilitate foarte mare ca gradul de competitivitate al economiilor respective sa coboare abrupt. Somajul determina pierdere de productie, determina costuri economice si sociale greu de cuantificat.
Analiza strict economica a ratei somajului indica o serie de concluzii interesante.
Prima. Potrivit estimarilor, Romania are o rata efectiva (reala) a somajului doar cu putin peste rata naturala a somajului (cea corespunzatoare functionarii economiei la nivelul PIB potential, un nivel pe care il putem considera normal) in Q2 2013 aceasta fiind de 7,37% fata de rata efectiva de 7,5% (explicatiile pot fi detaliate intr-o analiza ulterioara). Se observa ca evolutia ratei naturale a somajului este strans corelata cu evolutia ciclului economic si ca exista indicii care sa arate o histereza puternica a ratei somajului.
Incepand cu anul 2006Q2, Romania a avut o rata naturala a somajului aproape de rata reala somajului (in acel moment economia fiind la nivelul potential). Ulterior, rata naturala a somajului a intrat sub nivelul 7 procente, atingand in 2008Q3, pe fondul decalajului puternic inflationist, un nivel minim de 6,68 procente.
Se observa ca intre 2007Q1 si 2008Q4
