Victor Ponta a facut pasul inapoi in chestiunea procurorilor din conducerea DNA. Nu pe cel mare, pentru ca Lucian Papici ramane in afara echipei, dar unul substantial, cat timp propunerile au fost inlocuite cu altele, discutate de seful DNA si agreate de acesta.

Pentru ca in fond aici e cheia procedurala a scandalului. Nimeni in afara de seful institutiei, in acest moment Laura Codruta Kovesi, nu poate sti cat de performant este un procuror din acest parchet, care procuror merita si care nu merita sa fie promovat, care duce si care nu o functie de conducere. In plus, nu poti sa impui unui sef un adjunct pe care nu si-l doreste. Nu numai in DNA, niciunde.

Eu nu discut acum nume si bilanturi, pentru ca as intra in capcana de tipul "procuror basist" vs "procuror pontist". Sigur ca este un fapt ca d-na Bendeac s-a temut sa finalizeze dosarul Voiculescu si i-a lasat aceasta misiune d-lui Popovici. Dar pana la urma si d-na procuror e femeie si are dreptul la concediu. De odihna sau de frica, se numeste concediu. Sigur, putem sa luam in calcul si zvonurile care o dau pe d-na Bendeac o preferata a lui Victor Ponta. Dar nu despre asta e vorba.

E vorba de proceduri si principii care de aceasta data au fost respectate. De ce a facut Victor Ponta pasul inapoi? E suficient sa cititi reactia dura a ambasadei americane care reaminteste ca independenta si profesionalismul institutiilor de lupta impotriva coruptiei sunt parte integranta din parteneriatul cu Romania, ca numirile de sefi de la Sectia I sunt de o "importanta cruciala" si ca intreaga DNA ar trebui condusa de "procurorii cei mai competenti, curajosi, cu realizari remarcabile in lupta impotriva coruptiei", pentru a intelege o mica parte din furia cancelariilor occidentale in fata abuzului comis de premierul roman.

Si cum vine o iarna grea, cum si asa bugetul e cam golut si in