“Fefeleaga”, nuvela lui Ion Agârbiceanu, o cunoaştem cu toţii. Cei mai mulţi am studiat-o în clasele primare. Ochii noştri de copil s-au umplut de lacrimi în clipa în care Fefeleaga şi-a vândut mârţoaga pentru a-şi înmormânta fiica în rochie dalbă de mireasă. Peste ani, nu mică ne-a fost mirarea când am descoperit că femeia aprigă din Apuseni a fost un personaj real şi are un strănepot în viaţă, Gheorghe David Vetălău.

După ce am crescut, viaţa a curs mai departe şi am uitat de femeia care urca şi cobora zilnic muntele, făcând parcă împreună cu mârţoaga o unică fiinţă a suferinţei. A rămas doar amintirea unui personaj care ne-a ajutat să ne mărim nota de final de an. Apoi, într-o zi, plecaţi la pas, departe de agitaţia cotidiană, de traficul infernal şi de cluburile de fiţe, am descoperit o ţară plină de poveşti în inima Munţilor Apuseni, la Roşia Montană. Un bătrânel hâtru se odihneşte impasibil în faţă unei porţi. “De unde sunteţi, taică?”. “Din Bucureşti, tataie, de la ziar”. Şi dăm să plecăm. “Ştiţi voi cine căra piatră cu aur din munţii ăştia? Fefeleaga, taică, Fefeleaga. În fiecare zi venea cu murgul ei, Bator, şi lua minereu din Apuseni, pe care-l vindea. Straşnică muiere! Asta ne-ar trebui şi nouă, o armată de femei că Fefeleaga”, ne spune melancolic bătrânul. Amuzaţi, îi reamintim că Fefeleaga este doar o nuvelă, o ficţiune. “Aşa credeţi voi! Fefeleaga a existat aievea. Dacă vreţi să ştiţi mai multe, mergeţi la strănepotul ei. Trăieşte aici aproape, în satul Bucium”, ne-a spus bătrânul.

Ce-ar fi să ne oprim la Bucium? Poate moşul are dreptate. În sat, toată lumea-l cunoaşte. Îl cheamă Gheorghe David Vetălău. Şi da, este chiar strănepotul Fefeleagăi. Locuieşte într-o casă bătrânească, veche de un secol. Turiştii pot înnopta în casa de poveste

“Staţi jos. Nevastă- mea pregăteşte acum nişte plăcinte, să le mâncaţi calde”, ne răsfaţă gazda noastră