In memorabila zi de 12 octombrie 1492, acum 521 de ani, Cristofor Columb deschidea o era noua in istoria lumii, pasind pentru prima oara pe pamantul Lumii Noi.

El este recunoscut ca descoperitor al Americii si ar fi nedrept sa-i contestam acest atribut, chiar daca vichingii ajusesera cu mult inaintea lui undeva in nordul continentului si chiar daca, nestiind ca descoperea Lumea Noua, el era convins ca a ajuns in estul Asiei, poate in Japonia sau poate in ravnita Indie, cea plina de mirodenii, informeaza infoniac.ru.

Vantul a fost favorabil

Debarcarea lui Columb a marcat crucial istoria lumii, pe de o facilitand extinderea civilizatiaei europene in spatiul american, pe de alta parte deschizand un drum care avea sa loveasca nedrept si crunt in nevinovata populatie bastinasa, printr-un genocid salbatic.

Detaliile faimoasei expeditii sunt prea bine cunoscute, ca sa le reiau in cele de fata, desi merita amintit faptul ca descoperitorul Americii n-a calcat niciodata pe pamantul continentului american. El a calcat doar pe cateva insule apropiate.

Memorialistii sunt unanim de acord ca succesul expeditiei se datoreaza itinerariului sugerat de o geniala intuitie: n-a pornit direct spre vest, cum mai incercasera altii fara sa reuseasca nimic, ci a apucat aceasta directie dupa ce navigase mult spre sud.

Geniul sau inspiratia l-au facut sa ocoleasca periculoasele zone cu vant orientat spre est - directia din care venise - si sa intre din plin in acea parte a oceanului unde vantul il ducea direct spre noul continent.

Hartile secrete ale lui Columb

Geniu? Poate, dar numai pentru artisti geniul este inspiratie pura. Cei pragmatici nu pornesc la drum fara calcule si documente. Memorialistii sustin adesea ca marele navigator ascundea in cabina sa harti si documentatii, pe care nu le-a aratat