Stefan I. a fost dependent de droguri. Salvarea i-a venit de la un centru de tratament si reabilitare deschis in localitatea Sura Mica de langa Sibiu, unde se intalnesc dependenti de droguri, jocuri de noroc sau alcoolici care incearca sa-si mai dea o sansa.
Intr-un interviu pentru Ziare.com, Stefan, care e absolvent de filozofie si a lucrat in presa, a povestit cum si-a revenit, dar si cum arata viata sa de dependent de droguri.
"Odata am luat foc sau mi-am dat foc in timp ce eram varza pe niste legale, am avut arsuri de gradul doi si trei si am avut nevoie de o grefa de piele ca sa ma vindec. Am facut gastrita si hepatita", a povestit.
Cat de rau ajunsesei? Si cum te-ai hotarat sa mergi la Sura Mica?
E dificil sa redai o situatie dramatica in cateva cuvinte, mai ales cand e vorba de o drama personala si nici nu ma omor dupa cliseele cu dependenti gen "si-a pierdut prietenii, familia, slujba si sanatatea".
Dar cam asta e, ajunsem atat de rau ca renuntasem la a ma intretine singur, ma intorsesem la parinti, care uneori nu ma mai primeau acasa, cand veneam varza, si se gandeau chiar sa nu ma mai primeasca deloc.
Psihic eram la pamant, cred ca in anumite perioade pierdusem orice speranta ca mai urmeaza altceva in afara de suferinta pentru mine, iar agonia cuiva fara speranta e dincolo de cuvinte. Uneori ma uitam la boschetarii de pe strada si ii invidiam. Mintea mi-o lua razna si in pauzele dintre binge-urile pe legale, cand esti oricum schizofrenic.
Aveam un fel de atacuri de anxietate, tot felul de fobii si momente de delir paranoic. Simteam ca toata lumea stie exact ce gandesc eu, ca tot universul e un fel de farsa la adresa mea si alte lucruri de genul asta greu de explicat.
Odata am luat foc sau mi-am dat foc in timp ce eram varza pe niste legale, am avut arsuri de gradu
