Eliminarea prescripţiei care înlătură răspunderea penală pentru omor sau a vătămărilor grave urmate de decesul victimei a fost redactată, ca proiect de lege, de europarlamentarul Monica Macovei şi introdusă în discuţia Parlamentului României de către deputatul Sever Voinescu. Proiectul de lege a fost adoptat şi promulgat în februarie 2012. Împotriva prescripţiei a ridicat excepţii de neconstituţionalitate un inculpat, Nicolae Junior. Judecătorii constituţionali trebuie să hotărască mâine asupra acestei excepţii, iar prin decizia sa, CCR păstrează sau nu legislaţia penală care elimină prescripţia pentru răspunderea penală în cazul infracţiunilor de omor sau a vătămărilor soldate cu moartea.
Cu alte cuvinte, Curtea Constituţională hotărăşte dacă România rămâne în rândul ţărilor civilizate ca Germania, Marea Britanie, Austria, Finlanda, Irlanda, Danemarca, Olanda, Italia, Estonia, Statele Unite ale Americii, Canada, Japonia, alte ţări, unde legile în domeniu sunt mult mai drastice, sau îi protejează pe criminali.
Beneficiarii prescripţiei ar fi torţionarii din lagărele comuniste, foştii comandanţi ai puşcăriilor comuniste care au ucis şi torturat, Ion Iliescu şi conducerea ţării cercetată pentru implicarea în evenimentele din decembrie 1989 şi iunie 1990.
În cazul în care Curtea Constituţională admite prescripţia răspunderii penale pentru fapte grave ca omorul sau infracţiunile contra păcii, umanităţii, omenirii (unde sunt incluse tortura, lipsirea de libertate) transmite semnalul că în România nu sunt respectate şi protejate dreptul la viaţă, dreptul la libertate.
Consecinţele admiterii prescripţiei
În primul rând, nepedsirea faptelor penale grave care aduc atingere vieţii şi libertăţii persoanelor încurajează repetarea unor astfel de fapte.
Apoi, uciderea, fără pedepsirea autorului pentru că a intervenit prescripţia, provoacă, la ni