Fac de dinainte precizarea. Articolul acesta nu a fost sponsorizat, cum vor fi crezând unii, şi, chiar dacă se vor găsit din aceia care să aibă bănuieli în acest sens, autorul său nu a beneficiat de niciun favor de altă natură.

Am dorit să le laud

pe trei dintre angajatele de la SC Pregoterm Vulcan ale căror nume le veţi afla în continuare, fiindcă nu doar subsemnatul a observat modul conştiincios în care, zi de zi, îşi văd de lucru şi îşi fac datoria. Nu o dată s-a întâmplat să fiu, pe stradă, cu prieteni sau cunoştinţe şi, fără să zic nimic, ei au fost cei care, la vederea fetelor, au adus vorba despre asta.

Mai întâi,

o amintesc pe doamna Camelia Calotă. Care, din primăvară până-n toamnă, poate fi zărită printre straturile de flori de pe bulevard. Singură sau cu alte colege. Dar singură, de cele mai multe ori. Zilele trecute, bunăoară, aranja coroanele sălciilor din părculeţul din faţa blocului 1M. Sălciile acelea care, în primăvară, fuseseră mutilate, pur şi simplu, de către nişte purtători de drujbe. Sălcii care, continui, fiindcă nu m-am aşteptat la asta, şi-au refăcut în timp record coroanele, deşi fuseseră schilodite de nu se poate.

Celelalte două fete

hărnicuţe sunt Mariana Stoleru şi Mirela-Carmen Batcu. Le recomand şefilor să nu sară în sus, pentru că numele lor le-am aflat prin metode specifice. Cele două pot fi văzute zi de zi în oraş. Da, şi când e week-end. Le recunoşti după scula pe care o au într-o mână şi sacul mare de nailon în cealaltă. Scula seamănă, la prima vedere, cu băţul unui schior. Numai că al fetelor are la capăt un sistem tip cioc şi unul tip ţepuşă cu care se pot prinde cu uşurinţă bucăţi de hârtie, cârpe etc. Bună invenţie, ţinând seama că, pe lângă faptul că le sporeşte randamentul în muncă, le scuteşte să se aplece de mii de ori pe zi.

Scriind despre cel