În Craiova, cele 218 adăposturile civile, aflate în subsolurile unor imobile, nu ar putea adăposti, în caz de calamităţi, decât 15% din populaţia oraşului. Mulţi craioveni nici nu ştiu că subsolul blocului lor este un buncăr, bun de folosit în cazuri de calamităţi naturale, atac aerian, accident chimic sau accident nuclear. Oamenii îşi amenajează aici beciuri, unde îşi depozitează conservele pentru iarnă, vechiturile sau alte obiecte pe care le folosesc sporadic sau sezonier. Aceste adăposturi sunt însă diferite de boxele obişnuite, au la intrare uşi metalice care se închid etanş, o încăpere-tampon, după care se ajunge în adăpostul propriu-zis. Spaţiile sunt prevăzute cu instalaţie electrică, cu grup sanitar, sursă de apă, ieşire de salvare gen tunel şi instalaţie de ventilaţie, iar pereţii au grosimea de 40 cm.
De buna lor întreţinere trebuie să se ocupe administraţia locală, care trebuie să mai dea cu var din când în când, să verifice tâmplăria şi dacă sistemele de filtro-ventilaţie sunt în stare de funcţionare. Greu de spus, fiindcă majoritatea sunt situate în subsolurile unor blocuri de locuinţe din oraş şi lăsate în custodia asociaţiilor de proprietari.
„Adăposturile civile se află în administrarea primăriei, noi avem doar o statistică a lor. Rolul lor este să adăpostească parte din populaţia urbei în caz de bombardament aerian, dar pot să fie folosite şi ca loc de refugiu în cazul unor accidente chimice sau nucleare şi, de ce nu, calamităţi naturale, gen cutremure. Ce-i drept, cei mai mulţi îşi aduc aminte de aceste adăposturi doar atunci când se întâmplă ceva, vezi ultimele cutremure de la noi din ţară. Adăposturile sunt publice, cum sunt acestea din blocuri şi cele deţinute de operatori economici, gen Popeci, Ford. Craiovenii trebuie să ştie că ele sunt marcate cu un triunghi portocaliu într-un pătrat albastru. Prin convenţie internaţională, cl
