Ţările din Estul Europei, după experienţa Blocului Sovietic, trec acum printr-o alta : Blocul European. În fuga de Rusia, acestea au intrat în Uniunea Europeană fără a se mai gândi la modul în care aceasta ar trebui să funcţioneze. Acum decepţiile sunt mari iar sistemul extrem de şubred. Dar cine este principalul vinovat al acestei situaţii?

Pentru ca Uniunea Europeană să funcţioneze cu adevărat ar trebuie ca principiul de organizare să fie cel al unui stat. Acest lucru presupune în primul rând solidaritate între regiuni. După ce au impus condiţii draconice ţărilor din Estul Europei, forţate în mare parte să îşi cedeze economia şi resursele capitalului occidental, acestea le refuză acum drepturile care le-au fost promise la integrare. Solidaritatea Europeană trebuie să însemne în primul rând solidaritate celor mai puternici cu cei mai puţin puternici. Principalele două economii ale Uniunii Europene sunt cele ale Germaniei şi Franţei, cele mai puţin afectate de criza economică mondială. De fapt, mare parte din criza economică întâlnită la nivel naţional în ţările nou intrate, vine tocmai din faptul că au cedat mult prea mult din economie iar acum sunt lipsite de instrumentele de acţiune. Crezând în buna intenţie a puterilor europene, ele s-au văzut în perioadele grele, supte efectiv de capital şi de investiţii. Ori de ce solidaritate vorbim atunci când venim la vremuri bune, dar nu stăm ca să plătim la vremurile mai puţin bune. Un rol important în uniformizarea Uniunii Europene l-ar avea Impunerea unui Venit minim Garantat.Ori acest lucru ce ar însemna: ca contribuabilul german şi francez să cedeze de la sine, pentru ca şi cel din România sau din Bulgaria să aibe o viaţă relativ apropiată şi să nu mai fie tentat să plece. Ori în acest moment marile puteri preferă venituri diferenţiate tocmai pentru a se dezvolta pe baza forţei de muncă ieftin din Estul Eur