În fiecare zi, în sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române, găsim sfinţi care şi-au dedicat întru totul viaţa Mântuitorului Hristos, şi care au urmat Lui aşa după cum El Însuşi ne îndeamnă pe toţi prin cuvintele: “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34).

În ziua de 14 octombrie găsim în calendar pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, cea care a înţeles cuvintele Mântuitorului şi le-a aplicat în viaţa ei, încă de la o fragedă vârstă.

Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al Xi-lea, fiind născută în localitatea Epivat, în apropiere de Constan-tinopol. S-a născut într-o familie de oameni credincioşi şi de neam bun. Din pruncie a învăţat de la mama ei ce înseamnă să iubeşti pe Dumnezeu şi pe aproapele. Se spune că, pe la vârsta de zece ani, a intrat într-o biserică şi a auzit cuvintele Domnului iisus: “Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34). Aceste cuvinte au atins sufletul ei tânar, şi luminată de harul lui Dumnezeu şi-a împărţit toate hainele săracilor. Acest lucru l-a facut de mai multe ori, chiar dacă părinţii ei o mustrau mereu. După trecerea câtorva ani, a părăsit lumea aceasta cu toate frumuseţile ei efemere şi s-a retras în pustie trăind numai pentru Hristos. A plecat de acasă şi s-a oprit întâi la Constantinopol, unde a ascultat cuvintele de învăţătură ale unor călugari şi călugăriţe cu aleasă viaţă duhovnicească. De aici a mers până la o mănăstire din Heracleea Pontului unde a rămas cinci ani. Arzând de dorinţa de a vedea şi cunoaşte locurile pe unde a mers şi a trait Mântuitorul Hristos, pleacă din mănăstire spre Ţara Sfântă. După ce a văzut ieru-sal-imul, s-a aşezat într-o mănăstire din pustiul iordanului. Aici a trăit în post şi rugăciune, luând ca exemple de viaţă duhovniceacă pe Sfântul ioan Bo