Un subiect foarte serios care, în această zi de duminică, poate fi dezbătut, la alegerea dvs., pe două paliere. Primul este cel al unui umor de bună calitate, jucându-se cu previziunile de tip catastrofă iminentă, relativizându-le pe baza principiului etern valabil care spune cu mult optimism că „poate n-o fi dracul atât de negru”.

Iată, în acest registru, analiza făcută de Ronan în CONTREPOINTS pe 2 aprilie 2013, cu „sfaturi pentru a face să se creadă că ai priceput legătura între „încălzirea climatică” şi „valul neobişnuit de frig”:

„Atunci când ceri părerea unui climatolog, vă răspunde foarte competent: „depinde, cum vreţi să vă demonstrez asta?“ Valul de frig care afectează din nou Europa ar putea schimba fundamental paradigma încălzirii climatice datorate activităţilor umane, dar nici un comentator serios nu va pune sub semnul întrebării o realitate stabilită atât de solid: trebuie nu numai să reafirmi că încălzirea planetară este o realitate, dar mai trebuie să şi găseşti un mijloc ciudat de a lega cele două fenomene printr-o cauzalitate complexă. Când eşti specialist climatolog, se poate. Dar nu toată lumea e specialist cu acte în domeniu şi atunci încep problemele. 1. Prin explicaţiile pe care le dai,trebuie să introduci confuzia în mintea interlocutorului. Spune că „există o încălzire climatică, deci banchiza se topeşte, deci este mai puţină lumină reflectată de poli, căldura stagnează şi marea se încălzeşte...şi banchiza se topeşte şi mai mult! Iar asta...ei bine, asta dereglează totul şi deci iarna va fi mai frig”. Argument cam debil? Exact asta veţi citi în toată presa. 2. Foloseşte cât mai multe expresii prefabricate. „Este vorba despre o problemă legată de dereglarea Oscilaţiei Nord-Atlantice...” E limpede că n-aţi priceput legătura dintre cele două fenomene, atunci adăugaţi un element care nu explică nimic dar care arată că aţi încer