Ai fi zis că autorităţile unui oraş atât de roşu, aşa cum este denumit şi cunoscut Brăila de nişte zeci de ani, s-ar pricepe mai bine la nişte buline roşii ce trebuie puse pe clădirile cu risc seismic. Mai ales că riscul seismic există, dată fiind vecinătatea de Vrancea, iar clădiri şubrede - inclusiv blocuri - nu sunt chiar puţine pe raza municipiului.

În aceste condiţii, ar fi de aşteptat - nu-i aşa? - ca Primăria să aibă o evidenţă clară a clădirilor cu risc seismic, o listă publică, actualizată periodic, de care să nu-şi amintească doar atunci când în Vrancea mai are loc câte un cutremur de luat în seamă.

Şi totuşi, o astfel de listă nu există. De fapt, nu mai există. În urmă cu vreo 10 ani, exista o asemenea listă. Dar, încet-încet, în timp, ea a dispărut. Asociaţiile de proprietari şi agenţiile imobiliare, ajutate tacit (dar probabil nu dezintersat) de primărie, au preferat să facă uitată acea listă. Acum, o inventariere cât de cât exactă ar urma să-i fie prezentată primarului chiar astăzi, după cum a anunţat Aurel Simionescu vineri. Dar nu e clar dacă lista e una şi actualizată. Pentru că, după cum spune chiar primarul, expertizele tehnice ale blocurilor nu se pot face decât cu acordul asociaţiilor. Care asociaţii, dacă nu decid că după aceea vor să şi consolideze blocurile, vor fi obligate să plătească expertiza tehnică. Expertiză a cărei valoare se ridică la nişte sute de milioane de lei vechi ori chiar la câteva miliarde. Şi atunci, normal, asociaţiile nu mai vor expertize. Mai bine să nu ştie nimeni că blocul stă să cadă, plus că trebuie să şi plăteşti o avere pentru a afla asta.

Prin urmare, nimeni nu mai vrea expertize tehnice în acest context, nici măcar primăria. Nu ştiu cum de la Brăila se întâmplă lucrurile pe dos, dar, de exemplu, la Bucureşti, primăria are o asemenea listă, iar expertizele le plătesc autorităţi