Pentru perioadele lucrate în străinătate românii încep să-şi ceară drepturile la nivel european, pentru ei şi copiii lor, AJOFM şi AJPIS înregistrând din ce în ce mai multe solicitări.
Românii care lucrează în străinătate află, mai mulţi cu fiecare an, că sunt drepturi pe care le pot solicita în ţară în urma contribuţiilor achitate. Numărul solicitanţilor de formulare europene (E) poate fi, totodată, un barometru pentru cât de bine le mai merge românilor peste hotare.
La Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă se solicită formulare E 300... (E 300, E 301, E 302) privind securitatea socială pentru lucrătorii migranţi. Prin E 301 se atestă perioadele de asigurare, perioadele de muncă sau perioadele asimilate pentru stabilirea dreptului de şomaj pe teritoriul altui stat, prin E 302 se certifică date despre membrii familiei lucrătorului român în străinătate, un alt formular, U 009, fiind solicitat în vederea menţinerii dreptului la indemnizaţia de şomaj pe o perioadă de maximum 3 luni (exportul prestaţiei de şomaj în România). Dacă în 2008 se solicita un singur astfel de formular (E 301), în 2011 se înregistra un vârf (46 formulare E 301 şi 165 E 302 ), anul trecut numărul a mai scăzut puţin, pentru ca în acest an solicitările să se menţină şi, în plus, să apară deja mai multe solicitări pentru U 009.
Cetăţenii români care lucrează în Spania solicită cel mai mult formulare care atestă componenţa familiei, Spania fiind ţara care ia în calcul, la stabilirea valorii şomajului, şi membrii aflaţi în întreţinere. Ca nivel al prestaţiilor, cei care au lucrat cu contract de muncă în afară ajung să câştige în perioada de şomaj cât visează puţini români să o facă muncind acasă. În Danemarca, spre exemplu, absolvenţii cu studii superioare încasează pentru o perioadă determinată până la 1.200 euro lunar. Comparat cu cei 250 lei pe care îi încasează u
