Cea mai mare suprafaţă irigabilă, cele mai mici venituri

Odinioară judeţ fruntaş la irigaţii şi producţii agricole, Constanţa a ajuns la coada căruţei în domeniul agricol. Fermieri falimentari, un sistem de îmbunătăţiri funciare complet distrus şi, unde mai pui, printre cei mai prost plătiţi funcţionari din acest domeniu pe ţară. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, angajații în agricultură, vânătoare, silvicultură și pescuit de pe litoral primesc, în medie, câte 973 de lei pe lună, valoare care îi poziţionează la coada listei în topul salariilor la nivel naţional. Spre comparaţie, funcţionarii din București și cei din județul Sibiu au venituri lunare de 1.626 de lei, respectiv 1.592 de lei. Litoralul avea, până nu demult, cel mai important sistem de irigaţii din ţară, care acoperea peste 400.000 de hectare, dintr-un total de peste 500.00 hectare de teren arabil existente la nivelul judeţului Constanţa. În prezent, sistemul de îmbunătăţiri funciare mai are câţiva angajaţi, iar suprafeţe udate în ultimii trei ani nu totalizează împreună ( 2012, 2012, 2013) nici măcar o zecime din volumul de irigaţii de dinainte de 1989. În fiecare din anii de referinţă, volumul total al irigaţiilor nu a depăşit 10.000 de hectare. Interesant este faptul că, invers proporţional cu veniturile angajaţilor din agricultură, a crescut producţia la hectar.

Potrivit Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa, comparativ cu anul trecut, randamentele culturilor au crescut cu 30-40%. Producţia medie înregistrată la orz a fost de 3.100 kg/hectar, iar producţia obţinută este de 93.750 de tone. La orzoaica de toamnă s-a obţinut 3.175 kg/hectar, în timp ce producţia obţinută este de 90.500 de tone. La rapiţa pentru ulei, producţia medie obţinută pe cele 9.239 de hectare însămânţate a fost de 1.502 kg/hectar. De asemenea, producţia medie pe judeţ la grâ