Sutele de cutremure care au lovit în ultimele zile satele din judeţul Galaţi încă nu îşi găsesc o explicaţie în rândul specialiştilor trimişi la faţa locului pentru a analiza situaţia. Pentru a aprecia riscul seismic în cazul Iaşului, „Ziarul de Iaşi“ a luat legătura cu profesori specializaţi în geologie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, specialişti care înţeleg cum este afectat oraşul nostru de către mişcarea plăcilor tectonice. Însă răspunsurile acestora nu sunt foarte încurajatoare. Deşi situat într-o zonă de stabilitate geologică, un cutremur din focarul seismic al Vrancei sau care ar avea originea în zona Galaţi ar putea reverbera cu aceeaşi intensitate până în capitala Moldovei. În ciuda distanţei, un cutremur cu intensitatea de 7 grade pe scara Richter în Vrancea l-am putea resimţi de parcă ar avea epicentrul în inima oraşului.

Citeste si Imagini uluitoare de la cutremurul din 1977 la Iaşi (GALERIE FOTO)

Într-o raionare seismică realizată la nivel naţional, Iaşul este plasat într-o zonă de risc 7, care înseamnă că cel mai mare cutremur care poate ajunge pînă în inima Moldovei ar avea intensitatea de 7 grade pe scara Richter. Însă această raionare a fost realizată în urma cutremurelor care au zguduit deja teritoriul României, iar zona Vrancea este predispusă şi la mişcări seismice de o intensitate mai mare decât cele din 1977, când seismografele au adunat 7,2 grade, iar numărul de victime a fost de peste 1.500 în întreaga ţară. „Un cutremur de 8 grade din Vrancea poate ajunge, prin absorbţie sau în funcţie de rezonanţa lungimii şi a direcţiei de propagare, să fie resimţit cu aceeaşi intensitate până la 300 de kilometri depărtare“, a explicat prof.dr. Doru Toader Juravle, directorul Departamentului de Geografie de la Facultatea de Geografie şi Geologie a UAIC, specialist în geologie, stratigrafie şi litostratigrafie. Iar în linie d