Victor Ponta se poartă în politică precum un copil mic şi prost crescut. Uită repede ce papară a mâncat de la UE şi americani astă vară şi repetă aceleaşi tâmpenii cu o perseverenţă demnă de o cauză mai bună.

Poţi fi prim ministru, dar dacă n-ai bani să dai mâncare la popor, cum te-ai lăudat, dacă nu eşti în stare să asiguri repornirea economiei şi trebuie să te împrumuţi de la unii care-ţi condiţionează creditul de respectarea statului de drept, pe care nu dai doi bani, e preferabil să pleci, să te laşi păgubaş.

Bilanţul lui Ponta e făcut doar din rateuri: Oltchim, Roşia Montana, CFR Marfă, evaziunea fiscală, regionalizarea, scăderea încasărilor bugetare, revizuirea Constituţiei, Codul Insolvenţei, eşecul sistemelor de educaţie şi formare profesională, de sănătate, reducerea drastică a investiţiilor, creşterea şomajului, etc.

Nu prea există zone sau domenii în care să fi înregistrat progres, deşi se laudă tot timpul cu succese care nu se văd în viaţa oamenilor.

Cel mai grav este că a pornit la drum cu o lovitură de stat, din fericire eşuată, a creat o falie uriaşă în societatea românească, şi-a înstrăinat elitele intelectuale şi presa cinstită, a speriat vestul, care a pus instant România alături de Belarus.

Dar Victor Ponta uită repede. Lovitură dată recent justiţiei, prin atacul isteric şi indecent la adresa procurorului Lucian Papici, vinovat că i-a făcut dosar lui Dragnea, a declanşat imediat starea de alertă la Bruxelles şi Washington. Iar MCV-ul si Schengen-ul se amână iarăşi la Sf. Aşteaptă.

Cererea de ultima oră a ministrului german de interne, Hans-Peter Friedrich, ca UE să ia măsuri impotriva Romaniei, pentru că nu este în stare să absoarbă fondurile europene, să integreze romii şi să reducă emigraţia, ar trebui să producă insomnii lui Victor Ponta.

In loc de insomnii, ne vom trezi, probabil, cu acuzaţii la adresa