Bundestagul german şi Curtea Constituţională au decis încă din 1965, respectiv 1969, că infracţiunile de omor, genocid şi altele similare sunt imprescriptibile. Pe 15 octombrie Curtea Constituţională din România va decide daca legea 27/2012 care prevede că aceste infracţiuni sunt imprescriptibile este sau nu constituţională. La fel ca în Germania, şi în România dezbaterea juridică se axează în jurul principiului neretroactivităţii legii. Mai exact, dacă este normal ca o lege din 2012 să spună că faptele torţionarilor din anii '60, crimele de la Revoluţie sau din timpul mineriadelor din anii '90 pot încă fi cercetate după mai bine de 50, respectiv 20 de ani. Curtea Constituţională din Germania a decis că prelungirea sau eliminarea precripţiei nu afectează principriul neretrocativităţii legii. CEDO a luat o decizie similară în anul 2000.

Curtea Constituţională va judeca pe 15 octombrie o excepţie de neconstituţionalitate privind articolul 125 din Codul Penal şi legea 27/2012 care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor. Specialiştii contactaţi de gândul au explicat că, dacă legea este declarată neconstituţională, atunci dosarele privind crimele comise la Revoluţia din 1989, dosarele mineriadelor şi dosarele torţionarilor vor fi îngropate definitiv. Astfel că torţionari precum Alexandru Vişinescu, Ion Ficior sau vinovaţii pentru cei peste 1000 de morţi de la Revoluţie vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată şi eventuale condamnări. Excepţia care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.

Germania s-a confruntat cu aceeaşi situaţie în urmă cu 48 de ani în urmă, când a decis definitiv că naziştii nu pot avea imunitate faţă de anchetele penale. În 1965, la 20 de ani de la căderea regimului nazist, Budestagul german a decis să declare imprescriptibile i