Întrebare: Este spectaculos. Dar cum simte cetăţeanul de rând această situaţie raportat la „datele proprii statistice”?
Răspuns: Veniturile, dar şi cheltuielile populaţiei au scăzut, consumul de alimente, mărfuri nealimentare şi carburanţi s-a redus în modul cel mai abrupt din Uniunea Europeană, iar şomajul a crescut la 7,5% după ce la sfârşitul lui 2012 fusese de 6,9%. De asemenea, salariul mediu real (evoluţia veniturilor în raport cu scumpirile) a scăzut în 20 de domenii de activitate şi a crescut doar la bugetari, iar puterea de cumpărare a scăzut la 48% din media UE, românii devansându-i astfel în premieră pe bulgari în topul sărăciei. Altfel spus, în timp ce economia României a înflorit, românii au sărăcit.
Î.: Este o situaţie paradoxală. Care ar fi explicaţiile pentru ceea ce ni se întâmplă?
R.: Se dovedeşte pe zi ce trece că toate greutăţile au fost transpuse pe umerii populaţiei. De altfel, această situaţie durează de mult. Vă aduceţi aminte ce se întreba lumea, după isteria cu criza şi recesiunea? Dacă am ieşit din recesiune cum simte cetăţeanul de rând acest lucru? Răspunsul era aproape unanim - în niciun fel. Ar mai fi o explicaţie, prin atitudinea cetăţeanului care drămuieşte mai bine consumul propriu, cu riscurile adiacente, generate de un consum nesustenabil a culturii „creditului cu buletinul”.
Î.: Există şi un alt paradox, cel al insolvenţei în cazul firmelor?!
R.: În România sunt în derulare 100.000 de insolvenţe şi nu sunt la categoria firmelor mici, care au o pondere de doar 1% în cifra totală de afaceri, ci în rândurile companiilor mijlocii şi mari, astfel că e cu atât mai greu de înţeles creşterea de ansamblu a economiei.
Î.: Există nişte barometre care arată adevărata faţă a economiei. Care sunt acestea?
R.: În primul rând comerţul cu alimente şi mărfurile nealimentare vândute
