Profesorul de drept constiuţional Christoph Gusy, unul dintre experţii în domeniu din Germania, a explicat pentru gândul cum a fost eliminată prescripţia pentru crimele naziste în Germania. Potrivit profesorului Gusy, eliminarea prescripţiei în cazul crimelor naziste nu a încălcat principiul neretroactivităţii legii. ”Curtea a decis că 'având în vedere gravitatea unor asemenea crime', naziştii nu merită protecţie”, a explicat Christoph Gusy pentru gândul.

Bundestagul german şi Curtea Constituţională au decis încă din 1965, respectiv 1969, că infracţiunile de omor, genocid şi altele similare sunt imprescriptibile. Pe 15 octombrie, Curtea Constituţională din România va decide dacă legea 27/2012 care prevede că aceste infracţiuni sunt imprescriptibile este sau nu constituţională. La fel ca în Germania, şi în România, dezbaterea juridică se axează în jurul principiului neretroactivităţii legii. Mai exact, dacă este normal ca o lege din 2012 să spună că faptele torţionarilor din anii '60, crimele de la Revoluţie sau din timpul mineriadelor din anii '90 pot încă fi cercetate după mai bine de 50, respectiv 20 de ani. Curtea Constituţională din Germania a decis că prelungirea sau eliminarea prescripţiei nu afectează principiul neretrocativităţii legii. CEDO a luat o decizie similară în anul 2000.

Despre decizia în sine a CC a Germaniei gândul a scris pe lar aici

Christoph Gusy, profesor de drept constituţional la Universitatea Beilefeld, a explicat pentru gândul că, în 1969, judecătorii constituţionali din Germania au extins în prima fază perioada de prescripţie pentru crimele regimului nazist ca mai apoi să o elimine. ”1969, crimele din perioada nazistă nu au atins perioada de prescripţie. Astfel că nu a fost introdus un nou interval de timp pentru prescripţie, ci intervalul existent a fost extins. Această măsură nu a avut un efect retroactiv, ci doa