Vaticanul a beatificat duminică sute de călugăriţe, preoţi şi laici din perioada lui Franco, când Biserica Catolică a fost acuzată de colaborare cu dictatura. Papa Francisc a ţinut un discurs televizat fără să atingă controversatul subiect, în pofida apelurilor pentru anularea evenimentului.
Ultima dintr-o serie de slujbe contestate în care au fost beatificate peste 1.500 de persoane ucise de către grupurile de miliţii republicane înainte şi în timpul războiului civil, ceremonia de duminică fost condusă de Cardinalul Angelo Amato, în regiunea Tarragona. Crimele republicanilor împotriva catolicilor amintesc de o perioadă neagră în istoria Spaniei, iar această slujbă a avut loc în contextul unor dezbateri asupra modului de a aborda atrocităţile din secolul al XX-lea, scrie Agerpres.
Organizatoarea ceremoniei, Conferinţa Episcopală Spaniolă, a evitat termenul de "martiri ai războiului civil", explicând că aceştia „nu au fost combatanţi şi nu au fost înarmaţi. Au murit doar pentru că nu au renunţat la credinţa lor". În cadrul acestui eveniment au fost beatificate 522 de persoane, în prezenţa a circa 25.000 de credincioşi, printre care 4.000 de rude ale victimelor. Din cauza temerilor că extrema-dreapta va încerca să deturneze ceremonia, slujba a avut loc în condiţii de securitate sporite.
În urmă cu câteva zile, Papei Francisc i s-a solicitat de către 100 de grupuri de susţinere ale victimelor forţelor lui Franco să îşi ceară scuze pentru rolul Bisericii în legitimarea "revoltei militare şi dictaturii lui Franco, care a generat atât de multe victime".
Vaticanul a beatificat duminică sute de călugăriţe, preoţi şi laici din perioada lui Franco, când Biserica Catolică a fost acuzată de colaborare cu dictatura. Papa Francisc a ţinut un discurs televizat fără să atingă controversatul subiect, în pofida apelurilor pentru anularea evenimentului.
