* Mediul privat a întrecut autorităţile locale la numărul cazurilor de fraudă

* Eugen Teodorovici: "Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene"

Utilizarea de documente sau declaraţii false ori inexacte reprezintă cea mai frecventă metodă utilizată pentru obţinerea frauduloasă de fonduri europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academică Română (SAR) pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele care aveau ca obiect utilizarea acestui tip de fonduri, instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Acest tip de tactică, împreună cu variaţiile sale, respectiv complicitate, tentativă, instigare, participaţie improprie la folosirea de documente/declaraţii false şi forma sa continuă, precum şi fals în declaraţii, s-a regăsit în 46,21% din cazurile analizate. Pe poziţia a doua s-a regăsit falsul în înscrisuri, cu o frecvenţă de 21,59%, urmată de schimbarea destinaţiei fondurilor obţinute, fără respectarea prevederilor legale (10,61%), şi înşelăciunea (6,82%), arată SAR.

Actorul cel mai des menţionat în cazurile de fraudă a fost, conform analizei citate, mediul privat, cu o proporţie de 57,2% din total. Răzvan Orăşanu, director de cercetare în cadrul Societăţii Academice Române, a arătat că, în multe dintre situaţiile studiate, firmele în cauză erau afiliate unor actori politici. Următoarea poziţie, cu o frecvenţă de 26,52% din cazuri, revine autorităţilor locale, respectiv primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici. Pe locul al treilea se află organizaţiile non-guvernamentale, prezente în 8,71% din cazuri, şi persoanele "fără calitate specială", majoritatea fermieri (7,58%).

Programul cel mai afectat de fraudă, menţionat în 46,59% din cazuri, potrivit SAR, a fost PHARE, de pre-aderare, ale cărui obiective erau întărirea capacităţii adminis