Curtea supremă americană analizează dacă grupul german Daimler trebuie să răspundă în Statele Unite acuzaţiilor că divizia Mercedes a fost complice la încălcarea drepturilor omului în Argentina, în timpul dictaturii din perioada 1976-1983, relatează AFP.
În acest caz, 22 de reclamanţi, 21 de argentinieni şi un chilian, foşti angajaţi sau rude ale unor defuncţi care au lucrat la uzina Mercedes Benz din Argentina, acuză conducerea companiei că a colaborat cu dictatura argentiniană în timpul "războiului murdar" din 1976-1983 şi solicită compensaţii.
Reclamanţii afirmă că responsabili ai Mercedes în Argentina au identificat membri ai rezistenţei sau agitatori, i-au denunţat regimului şi au permis descinderi violente ale poliţiei, arestări arbitrare, torturi şi dispariţii ale unor angajaţi care au fost probabil executaţi sumar.
Şeful poliţiei, responsabil de acele raiduri, a fost ulterior recrutat de Mercedes ca şef de securitate, pentru acoperirea abuzurilor sale, potrivit plângerii în nume colectiv.
Reclamanţii invocă două legi americane pentru obţinerea de compensaţii de la Daimler, compania mamă a Mercedes, respectiv legea de protecţie a victimelor torturilor şi o altă lege, veche de două secole, numită "Alien Tort Statute", care permite străinilor să deschidă procese în SUA pentru încălcarea, în străinătate, a legislaţiei internaţionale.
Este pentru a doua oară într-un an când Curtea supremă judecă responsabilitatea unei companii străine, suspectată de încălcarea legislaţiei internaţionale în afara Statelor Unite.
În primăvară, Curtea a dat câştig de cauză grupului petrolier Shell, acuzat de complicitate la încălcarea drepturilor omului în Nigeria, respingând plângerea făcută de 12 reclamanţi.
Daimler a obţinut câştig de cauză într-o primă instanţă, dar a pierdut la o curte de apel din California, unde deţine o filială.