Totul a plecat de la Obamacare, un sistem de asigurari medicale extinse asupra caruia republicanii si democratii nu au cazut de acord. De aici s-a ajuns la blocarea votului pentru buget, boicotarea acestuia de catre republicani, intr-un joc in care vina este plasata ca o minge de foc ba in bratele republicanilor, ba in cele ale lui Obama.

Republicanii sustin ca bugetul SUA nu poate sa acopere extra cheltuielile cuprinse in programul Obamacare, iar democratii arata cu degetul catre republicani ca fiind responsabili pentru paralizia administratiei (atat timp cat bugetul nu este aprobat, nu exista o lege in baza careia functionarii sa fie platiti, astfel ca zeci de mii de oameni au fost trimisi in somaj tehnic).

Criza declansata luni, 30 septembrie, in Senatul american s-a prelungit mai mult decat era preconizat si se apropie cu repeziciune de mijlocul lunii octombrie, moment critic pentru finantele SUA.

Trezoreria americana a anuntat ca SUA va depasi nivelul maxim la care se poate indatora, de 16.700 miliarde de dolari, in data de 17 octombrie, iar pentru evitarea unui blocaj mai dificil, va fi necesar ca republicanii si democratii sa voteze o marire a plafonului, astfel incat SUA sa evite falimentul.

In 2011 a fost posibila o astfel de intelegere, chiar daca si atunci s-a realizat pe ultima suta de metri. Acum contextul este mai complicat, iar efectele pot fi dezastruoase, mult mai severe decat cele cauzate de criza financiara din 2008.

Cu cat criza bugetara se va extinde catre si peste termenul limita anuntat de Trezorerie cu privire la posibilitatea de a se imprumuta, cu atat va creste panica in SUA, a investitorilor si cea de pe pietele financiare si de capital.

O noua criza via SUA?

SUA este tara care imprumuta cel mai mult, iar daca acest proces se gripeaza, ar ajunge in stadiul in care sa nu isi mai poata plati facturile,