IAŞI. În iunie 1641, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost aduse cu mare fast la Iaşi. Astfel, domnitorul Vasile Lupu a trasat viitorul oraşului, ca mare centru de pelerinaj al ortodoxiei, iar Sfânta a devenit Ocrotitoarea Moldovei

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită şi Sfânta Vineri, era cinstită în Moldova cu sute de ani înaintea aducerii moaştelor la Iaşi. Hramul i se cunoştea în Moldova încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, la Roman fiind biserica Sfânta Vineri căreia domnitorul i-a dăruit două sate (septembrie 1408). Biserica exista de pe vremea părintelui său, Roman Vodă, şi a fost înlocuită apoi de catedrala episcopală Sfânta Parascheva construită de Petru Rareş. Aşa cum ştia tot credinciosul, o biserică numită Sfânta Vineri cu hramul Cuvioasei Parascheva se găsea şi la Iaşi, în zona Halei vechi, pe unde se înalţă acum blocul Finanţelor. Fusese construită prin veacul al XVI-lea de familia logofătului Nestor Ureche, existând părerea că aceasta înlocuise o biserică şi mai veche.

În 1641, Iaşul avea, de doar doi ani, datorită domnitorului Vasile Lupu, strălucitoarea biserică a Mănăstirii Trei Ierarhi. Pentru a-i da şi mai mare importanţă ctitoriei, în incinta bisericii au fost aduse de la Constantinopol moaştele Cuvioasei Parascheva. Hramul ei din ziua de 14 octombrie, prilejuia întâlnirea în capitala ţării a locuitorilor din toată ţara Moldovei, cunoscându-se, înnemurindu-se şi întărindu-se astfel, prin credinţă, frăţia seminţiei.La ceasurile sfintei slujbe a Hramului din 14 octombrie, când Iaşii erau potopiţi de lume, cu braţele pline de busuioc şi flori, iar gardurile Uliţei Mari încărcate de minunate ţesături şi covoare ţărăneşti, apărea şi domnitorul, venind de la Curte, cu familia şi alaiul boierilor şi slujitorilor.

Domnitorul era mulţumit că reuşise să aducă din Costantinopol sfintele moaşte pentru care a tratat cu Patriarhia,