Pe 18 septembrie 2013 am trimis către SRI o adresă oficială, cu antetul PUTEREA, domnului director George Maior, în care solicitam să ni se răspundă la o singură întrebare. Au fost necesare 28 de zile până ca domnul Sorin Sava, purtător de cuvânt al SRI, să ne ofere un răspuns ce s-a dorit diplomatic, dar care nu răspundea la întrebarea: “În cazul incidentului consemnat de Poliţia Italiană în data de 13 august 2013, pe raza oraşului Monza, Lombardia, în care au fost implicaţi cetăţeni români cu statut special, aveaţi obligaţia legală de a informa următoarele instituţii ale statului: Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul de Interne? În depeşa electronică remisă redacţiei pe 14 octombrie, domnul Sava ne-a reamintit că serviciul secret pe care îl reprezintă are competenţe doar pe teritoriul României şi ne-a invitat să studiem legislaţia pe www.sri.ro. Aşadar, domnul Sorin Sava a avut nevoie de 28 de zile ca să ne trateze cu un astfel de comunicat. Evident, în acest interval, domnul Sorin Sava a trecut şi pe la casieria SRI de unde a ridicat un salariu foarte bun, chenzină plătită de contribuabilii care formează opinia publică la care făcea referire în răspuns şi căreia nu i-a oferit, de fapt, un… răspuns!
Telefonul buclucaş
Imediat ce am primit e-mailul domnului Sava, i-am dat un replay în care i-am mulţumit pentru “celeritatea” cu care ne-a răspuns. Fără nici o strângere de inimă mi-am permis să adresez SRI o nouă întrebare care face obiectul unei anchete jurnalistice.
A doua zi, adică marţi, 15 octombrie, pe la prânz, m-a sunat junele domn Sorin Sava să mă certe, părinteşte - deşi este mai tânăr ca mine -, că nu-i frumos să mă fac că nu înţeleg rolul SRI, că nu pricepe de ce tot îl deranjez cu întrebări pe astfel de teme, că a avut nevoie de 28 de zile ca să transmită un răspuns pentru că SRI este asaltat cu întrebări, că dacă doream un răspu
