A fost aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă, cu câteva modificări apreciate drept aberante de către specialiştii care au oferit consultanţă la elaborarea proiectului.
Practic, Noul Cod al Insolvenţei nu mai acordă nicio şansă la reorganizarea firmelor intrate în insolvenţă prin reducerea termenului de implementare a planului de reorganizare de la trei ani la un an. Printre alte modificări „imposibile” se mai prevăd:
* Ridicarea procentului de aprobare a planului de reorganizare de la 30% din total masă credală la 50% din total masă credală;
* Deschiderea procedurii insolvenţei nu mai suspendă executarea silită din partea creditorilor deţinători de creanţe curente şi nu va mai exista nicio protecţie a tribunalului în cazul insolvenţei debitorului.
Specialiştii în insolvenţă opinează că oricum şansele de salvare a firmelor cu probleme erau mici, statisticile arătând că 85% intră direct în faliment şi doar cu puţin peste 1% ajung să aplice planuri de reorganizare.
Cel mai avantajat de noile modificări este statul, care devine creditor privilegiat şi singurul care poate trece la executare silită pentru datoriile curente, în detrimentul celorlalţi creditori. Acolo unde statul deţine mai mult de 50% din masa credală, şansele de reorganizare a firmelor sunt aproape nule, falimentul fiind de neevitat, sunt de părere specialiştii. Consecinţele? Valuri de concedieri. Noul Cod al Insolvenţei conţine prevederi care se aplică retroactiv şi va intra în vigoare de la 25 octombrie a.c.
A fost aprobat prin Ordonanţă de Urgenţă, cu câteva modificări apreciate drept aberante de către specialiştii care au oferit consultanţă la elaborarea proiectului.
Practic, Noul Cod al Insolvenţei nu mai acordă nicio şansă la reorganizarea firmelor intrate în insolvenţă prin reducerea termenului de implementare a planului de reorganizare de la trei ani la
