Încă din anul 1996, în laboratoarele Staţiunii de Cercetare Pomicolă Bistriţa, cu sprijinul cercetătorilor din Franţa şi Statele Unite, se studiază prunul transgenic numit „honey sweet”, care prezintă rezistenţă ridicată la virusul Plum pox, cel mai mare „dăunător” din livezile din întreaga lume. Revoluţionarul prun va putea ajunge în livezile românilor în 4-5 ani, reuşind să elimine pierderile cauzate de acest virus.

Prunul transgenic este studiat în lume de 20 de ani, iar în România, la Staţiunea de Cercetare Pomicolă din anul 1996, primul cercetător care a pus bazele unui astfel de proiect fiind Nicolae Minoiu, care acum s-a pensionat.

În prezent prunul transgenic este studiat de către doi cercetători de la Staţiunea de Cercetare Pomicolă Bistriţa: Ioan Zagrai şi Luminiţa Zagrai, la care se adaugă şi doi tehnicieni.

„Domeniul bio-tehnologiilor deschide un nou drum agriculturii mondiale, iar progresele înregistrate în ultimii ani sunt o dovadă a acestui lucru. Dacă ne referim la prunul trangenic atunci putem spune că acest prun a fost creat din dorinţa de a găsi soluţii viabile pentru combaterea virusului plum pox sau vărsatul prunului, un virus care compromite în mare parte producţia de prune,” ne explică Ioan Zagrai, cercetătorul care lucrează la acest proiect încă din anul 1996, când cercetătorul Nicolae Minoiu a pus bazele acestuia.

Practic prunul transgenic, numit „honey sweet”, are o rezistenţă crescută la plum pox, unul dintre cele mai dăunătoare virusuri la nivel mondial, ce poate compromite şi 100% din producţie, mai ales când vorbim despre soiurile sensibile. Odată infectate cu plum pox, prunele nu mai sunt bune pentru consum.

Soiul „honey sweet” a fost creat pe un principiu care se aseamănă cu vaccinarea la oameni. Se inserează în genomul plantei un fragment mic de ADN din virusul plum pox