Într-o toamnă a seismelor de toate felurile, şocul produs de marile decizii în materie de comerţ (internaţional) cu vinuri n-a (mai) fost de natură să mire tocmai pe mulţi. Gândindu-ne anume la exporturile de vin basarabean, faptul că Federaţia Rusă (FR), invocând probleme de calitate (conţinut sporit de ftalat de dibutil), vine acum cu oprelişti, era într-un fel de aşteptat. Decizia apare în contextul în care Republica Moldova (RM) se pregăteşte de Summit-ul Parteneriatului Estic, de la Vilnius (nov. a.c.), unde se va parafa Acordul de Asociere la UE, care prevede şi crearea Zonei de Liber Schimb (ZLS).

Dacă ne amintim bine, şi în primăvara anului 2006 FR a interzis importul de vinuri moldoveneşti, livrările fiind reluate după mai bine de un an. O elucidare completă, în sensul dacă la mijloc au fost de vină doar dozele de compuşi toxici sau şi altceva, nu a mai intervenit. Atunci, situaţia era destul de complicată pe partea estică, dependenţa moldovenilor faţă de piaţa rusească fiind de cca. 86%. Actualmente, ponderea diminuându-se la 24%, orientarea spre alte pieţe este ceva mai la îndemână. Totuşi, blocarea pe nepusă masă a drumului clasic al vinurilor moldave spre piaţa moscovită aduce neplăceri ambelor părţi. Se recunoaşte că aici sunt mulţi iubitori ai soiurilor Cricova, Purcari, Aroma, Mileştii Mici ş.a.m.d., datorită gustului fin, buchetului bogat, culorilor proaspete şi unui preţ defel piperat. Acestea au făcut ca anul trecut RM – potrivit datelor BNM - să poată exporta pe toate pieţele vinuri în valoare de 210 mil. USD, din care pieţei FR îi corespunde peste 60 mil. USD. În măsură apreciabilă, şi alte ţări şi-au acoperit o parte din cererea de vin tot din spaţiul moldav: Belarus (22% din totalul exportat de RM) şi Ucraina (14%). În 2012, România a adus de peste Prut o producţie alcoolică de cca. 4,3 mil. USD (2% din exporturile RM). Trebuie remarc