Denumirea Partium desemneaza in acceptiunea sa istorica teritoriul din afara Transilvaniei propriu-zise, care a stat sub autoritatea principilor transilvani, dar care era considerat ca apartine coroanei regale a Ungariei (Partium regni Hungariae).
Teritoriul era mai cuprinzator decat se crede, incluzand cam toata fasia din vestul Romaniei, de la Maramures pana in Banat, dar si zone din fosta Cehoslovacie si din actuala regiune Transcarpatia, din Ucraina.
In viziunea de descentralizare si regionalizare a UDMR si a altor partide maghiare ar urma sa existe doua regiuni cu o reprezentare etnica importanta maghiara: asa-zisul Tinut secuiesc, ingloband actualele judete Covasna, Harghita si Mures, in care acest grup etnic ar fi strict majoritar, si Partium (cu sau fara acest nume), constituit din actualele judete Bihor, Satu Mare si Salaj.
De ce acestea si nu, spre exemplu, si din Maramures sau Arad este lesne de intuit. Pentru ca se doreste o a doua regiune in care maghiarii, desi minoritari, sa aiba o proportie "semnificativa", adica cea mai mare din ceea ce se gaseste in afara zonei secuiesti.
Aspiratia poate fi inteleasa, indiferent daca este sau nu acceptata. Este de fapt firul rosu al actiunii unor reprezentanti ai comunitatii maghiare de dupa Trianon si de dupa Marea Unire din 1918. Tendinta de a-si pastra identitatea si traditiile, de a se autoguverna si autodetermina, eventual pana la limita de a reface intr-un fel sau altul legaturile cu patria istorica.
Pe parcursul istoriei de dupa 1918 au existat doua episoade care au hranit aceste aspiratii. Perioada cedarii Ardealului de Nord, ca urmare a Dictatului de la Viena, si crearea, pe vremea comunismului timpuriu, a Regiunii Autonome Maghiare, ce se suprapunea in mare pe ceea ce se vrea astazi a fi Tinutul Secuiesc. Ambele constructii au esuat la un moment d
