În fiecare an, o mie de persoane sunt ucise în UE prin violenţă armată. Autorităţile însărcinate cu asigurarea aplicării legii depun eforturi intense pentru a detecta şi a confisca armele ilegale, adesea introduse prin contrabandă în UE din alte ţări. De asemenea, legislaţiile din ţările UE diferă foarte mult în ceea ce priveştetipurile de arme care pot fi vândute,persoanele autorizate să le deţină, modul în care trebuie să fie stocate armele şi modul în care pot fi neutralizate atunci când nu mai sunt utile. Este momentul ca Europa să acţioneze, iar astăzi prezentăm sugestii cu privire la modul în care poate fi redusă violenţa armată.

Martie anul trecut: un bărbat intră într-un coafor din centrul Bucureştiului şi deschide focul, omorând doi oameni şi rănind şase. Şi doar în urmă cu câteva săptămâni, au avut loc împuşcăturile îngrozitoare de la Melk, Austria, când un om înarmat a ucis trei ofiţeri de poliţie şi un membru al personalului sanitar cu armele pe care le deţinea în mod legal.

În fiecare săptămână, aflăm de noi acte de violenţă comise cu arme de foc. Cu toate acestea, utilizarea ilegală şi traficul de arme în Europa fac obiectul unor dezbateri surprinzător de discrete. Dezbaterile care au loc în Statele Unite privind prevalenţa armelor sunt adesea mai vizibile, deşi ar trebui mai degrabă să ne concentrăm atenţia asupra a ceea ce se îmtâmplă în Europa. Aici sunt încă multe de făcut pentru a ne asigura că armele de calibru mic, puştile şi armele de atac nu ajung în posesia unor infractori.

În multe ţări, există o lungă tradiţie privind utilizarea legală a armelor — tir sportiv şi vânătoare, de exemplu — şi, respectând aceste tradiţii, trebuie să abordăm, în acelaşi timp, problema miilor de arme ilegale care circulă în Europa: mai mult de o jumătate de milion de arme înregistrate ca fiind pierdute sau furate rămân fără urmă în UE. @N_