Slavistul bucovinean Gr. Nandriş cerceta în urmă cu aproape un veac vestigiile documentare privind Obîrşia poloneză a familiei Eminovici din Călineştii lui Cuparencu şi în articolul cu acest titlu – „Junimea literară”, Cernăuţi, 1923 –, prelua şi un arbore genealogic al herbului polon Dolega, avînd un prim reprezentant în neguţătorul armean Murad Eminowicz, ajuns prin 1628 în Cracovia.

Autorul acestei investigaţii preciza că în cimitirul cracovian există mai multe epitafe cu numele răposaţilor Eminowicz, în fapt o criptă cu herbul Dolega deasupra şi cel puţin 15 plăci cu inscripţia patronimului Eminowicz. De observat însă că la polonezi patronimul stă scris Eminowicz, în satul Călineştii lui Cuparencu, bunicul lui Mihail Eminescu a fost înregistrat în 1806 cu numele Iaminovici, iar în Banat, cei bănuiţi a fi strămoşii poetului se chemau Iminovici. Problema care o pune această grafie diferită este dacă radicalul celor trei patronime este unul şi acelaşi emin din limba turcă ori în cele trei similare nume de familie au lucrat şi alte surse etimologice.

Unul dintre urmaşii din capătul mileniului III, pe nume Marek Eminowicz, alcătuieşte un bogat album Rodzina Eminowiczow, The Eminowicz family, cu prilejul celei de a 360-a aniversări a sosirii în Polonia a lui Murad Eminowicz, festinul oficiindu-se în 1988, editat la Cracovia, 1989, în polonă şi engleză. Aici aflăm cel puţin patru literaţi de limbă polonă: Ignacy Dolega Eminowicz, Wlodzimierz Eminowicz, Ludwik Eminowicz şi Roman Eminowicz.

Ignacy Iakob Iosif Dolega Eminowicz, născut în 1717, fiul lui Benedikt Eminowicz (din a doua căsătorie, cu Tereza Lyszkiewicz) cel dintîi Eminowicz înzestrat cu talent poetic, scriind Zbiór w róznych materyach wirszy i zdan gladkich (Culegere de versuri şi sentinţe în diverse materii), publicat în 1816, cu o copie aflată în Czartoryskich Muzeum Narodowego w Krako