La editura Brumar a apărut, recent, o carte-surpriză ce poartă semnătura unuia dintre cei mai importanţi poeţi contemporani ai României, Petre Stoica: „Unsprezece adnotări lirice la covoarele Şerbanei”. Cartea, îngrijită şi prefaţată de poetul Marcel Tolcea, şi publicată cu sprijinul Fundaţiei Pax 21, reproduce întocmai dactilograma volumului de poezie al poetului care şi-a petrecut ultimii ani de viaţă în Banatul natal, la Jimbolia. Iată ce scrie, în prefaţă, Marcel Tolcea:

„Cine oare mai credea/spera că vom putea citi un volum inedit de Petre Stoica?

Cu siguranță, nimeni!

Și totuși, cartea de față, cuprinzând 11 adnotări lirice la tapiseriile artistei plastice Șerbana Drăgoescu (plus alte texte ce nu par a avea o legătură directă cu tema), este o apariție inedită și, fără îndoială, neașteptată, surprinzătoare.

Neașteptată, fiindcă Petre Stoica a fost unul dintre cei mai laborioși poeți ai literaturii române, publicând — cu o regularitate de orologiu suav —, câte un volum nou cel puțin o dată la trei ani. Asta, numai între 1966 și 1985. Ceea ce a însemnat, alături de volumele antologice, peste 40 de volume!

Surprinzătoare, mai întâi, prin caracterul ei de circumstanță, ceea ce, la un poet ireverențios cu poncifele, iconoclast, demitizant e aproape de neimaginat. Și totuși, e o poezie circumstanțială în sensul goethean al cuvântului, căci Goethe credea că poezia de circumstanță, legată de un eveniment din imediat, aparent fără miză, înrădăcinează poezía în contemporaneitate. Surprinzătoare, apoi, prin tonul elegiac, profund, prin neliniștea și cutremurarea în fața trecerii timpului, prefigurând, prin tonalitatea solemnă, singularul său volum din 1977, O nuntă de cenușă, scris, în contrast cu celelalte volume ale sale, într-un registru complet diferit.

Asemenea oricărei surprize, și cartea de față are o istorie ce pune în evidență de