După ce l-am văzut anul trecut pe filozoful Mihai Șora valsînd și explicîndu-i în pauză unei domnișoare că la 96 de ani nu mai frecventează discotecile ca la 80, nu m-a mirat că lui Victor Ponta i s-a stafidit maieul cu Che Guevara pe piept înainte de vreme și că, obligat de dogma socialistă să pună osul la treabă, n-a ratat ocazia de a coabita cu moaștele cuvioasei Parascheva. Dansează fiecare cu cine poate, drept care aceste vieți paralele nu se vor întîlni nici măcar în infinit, fiindcă, riscînd să fie lovit de o schijă de varză murată la detonarea celor zece mii de sarmale mănăstirești destinate oamenilor sărmani în pridvorul Mitropoliei, premierul Ponta va sucomba în timpul vieții, pe cînd domnul Șora va pedala fericit chiar și pe malurile Stixului.

Lăsîndu-i în plata Domnului pe tinerii băbiți, aș insista asupra aurei adolescentine a unor bătrîni.

Zilele trecute, un domn din această specie rară mi-a explicat că nu e obligatoriu să aruncăm munții în aer ca să dibuim aurul, de vreme ce el se află risipit din belșug la suprafață, vorbindu-mi cu exaltare, timp de două ore, despre stațiunea Băile Herculane, scăpată cu răni adînci în urma războiului privatizărilor.

Știți oare, tinere domn, mi s-a adresat distinsul meu oaspete, aflînd că în curînd voi împlini șaizeci și trei de primăveri, că, printr-un miracol, la Herculane s-a păstrat neatinsă cada scobită în piatră, cu un izvor termal, în care acum două milenii s-a îmbăiat împăratul Traian și, mai aproape de noi, împărăteasa Sissi?

Cîți miliardari din această lume nu și-ar sparge portofelul din dorința de a se scălda în apa principesei? Oare proaspătul însurățel Soros n-ar avea și el dreptul la un privilegiu care nu li s-a refuzat pensionarilor ceapiști? Cînd însuși Franz Josef a decretat că Herculane e cea mai frumoasă stațiune din lume, cum oare republicanii voștri nu înțeleg ce piatr