E mică de statură şi degajă un aer excentric. Marşează pe un joc de un bun nivel tactic, un tempo alert şi uneori serveşte ca superstarul Dimitrij Ovtcharov. Te ţine cu răsuflarea tăiată, ca în meciul trei al finelei pe echipe (1-3, cu Germania), dar nu-ţi provoacă probleme respiratorii. E genul de jucătoare nonşalantă, care nu-şi reprimă pornirile. Nu îngână vreun yes printre dinţi. Nu-şi camuflează vreun gest care trădează deznădejdea. Ea colorează atmosfera.
La aproape fiecare punct câştigat, Szocs înalţă câte un urlet scurt şi adânc până în tavanul sălii. Iar la Europeanul de la Schwechat, cel mai bun la seniori din carieră, sportivei modelată de regretatul Gheorghe Bozga i-a ieşit cam tot. A luat argint cu echipa României. A ajuns printre cele mai bune 16 jucătoare de pe continent şi chiar a egalat-o la un moment dat (2-2, 2-4 la final) pe Yanfei (Spa, nr.1 în Europa) şi a pătruns alături de Cristina Hîrîci, la dublu, între primele opt. Mereu la fel. Cu vocea de soprană.
„S-a văzut din copilărie că are îndemânare. Bernie îşi exprimă trăirile în acest mod de când era mică, nu şi le-a modelat în timp. Aşa este ea, naturală, nu se poate schimba“, spune fratele mai mare, Hunor Szocs (21 de ani), component al echipei masculine calificată pentru Divizia de Elită din 2014. Încărcătura nervoasă pe care o elimină jucătoarea de 18 ani şi exaltarea de pe chipul ei fac de multe ori deliciul fotoreporterilor. Există însă şi persoane, cum au fost şi la Schwechat, care privesc strâmb spre masa de joc. „Codul acestui sport nu interzice manifestări ca cele ale lui Bernie. Are voce. Foarte bine. Şi nici gesturi cu pumnul strâns după câştigarea unui punct. E bine totuşi ca pumnul fluturat să nu fie îndreptat către oponentul tău“, explică preşedintele FRTM, Cristinel Romanescu. „La noi e puţin mai altfel, ne e greu să ne înfrânăm într-o fracţiune de secundă croşeu
