Primul recensământ al sistemului instituţional public, naţional şi local, al serviciilor pentru protecţia copilului în România, realizat într-un proiect european al Ministerului Muncii în parteneriat cu Fundaţia SERA România, arată că încă există probleme la nivelul direcţiilor de asistenţă socială din ţară: personal redus, diferenţe majore de costuri pentru aceleaşi servicii, evaluări ale angajaţilor pe hârtie, dar şi fonduri insuficiente.

Studiul publicat pe site-ul Ministerului Muncii este bazat pe evaluarea la nivel naţional a direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC), a serviciilor publice de asistenţă socială (SPAS) şi a altor instituţii şi organizaţii implicate în sistemul de protecţie a copilului, se arată în document.

Cercetarea a fost realizată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Fundaţia SERA România în cadrul proiectului european "Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România", Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) pentru a analiza organizarea şi funcţionarea sistemului de protecţie a copilului din România.

Studiul reprezintă primul recensământ al sistemului instituţional public, naţional şi local, al serviciilor pentru protecţia copilului în România şi a fost publicat pe site-ul Direcţiei pentru Protecţia Copilului din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), potrivit Mediafax.

Principalele concluzii ale analizei de sistem:

1. Există DGASPC-uri unde doar jumătate din posturile din schemă sunt ocupate

-nivelul subocupării este foarte ridicat, de exemplu din 10 posturi normate sunt ocupate doar jumătate, ca atare au fost situaţii în care copiii din două-trei centre şi o parte de personal au fost mutaţi, prin rotaţie, pentru ca an