Dupa doua trimestre de crestere cu semnul plus, de 2,2 la suta in trimestrul intai si 1,5 la suta in trimestrul al doilea, avem mari sanse sa incheiem anul 2013 cu un PIB de 2 la suta. E bine ca se imbunatateste ritmul cresterii, dar e mai putin bine, e chiar rau ca accentele se pun prea mult pe ritm si prea putin pe calitatea cresterii.
Pentru ca, iata, desi in cel de-al treilea an de crestere economica neintrerupta, de dupa cei doi ani de recesiune cu care a debutat criza, PIB-ul se duce in sus, dar nu e totusi PIB-ul pe care ni-l dorim.
Fara indoiala, ne face bine sa avem mai mult PIB, dar de dorit este sa avem un PIB care sa aduca mai multa bunastare. Dar am putea intr-adevar sa avem mai multa bunastare? Calculele arata ca da. Daca vor fi indeplinite cateva conditii: 1) munca sa fie bine organizata; 2) productivitatea muncii sa depaseasca stadiile modeste; 3) sa avem mai multe produse romanesti care sa fie calite la flacara lucrului bine facut. Altfel, consumul va continua sa creasca incet. Consumul populatiei nu mai reuseste sa fie inca o locomotiva puternica a cresterii bunastarii.
Romania nu se mai poate multumi cu aspiratia de a fi factor de stabilitate geopolitica in Uniunea Europeana. E timpul sa devina grabnic si furnizor de prosperitate. Nu azi-maine, desigur, asa ceva nu e posibil, dar in viitorul apropiat. Pana atunci, e timpul ca societatea romaneasca sa invete sa-si foloseasca eficient banii, atatia cati are. Si, mai ales, sa invete cum sa atraga alocatiile de la Uniunea Europeana si sa le gospodareasca bine. Nu doar pentru a ajunge mai repede la bunastarea visata, ci si pentru a grabi dezvoltarea.
Tabloul PIB-ului, asa cum arata in primul semestru din acest an, este inca o dovada ca avem nevoie de o restructurare masiva. Iata de ce, in aceste vremuri de criza, logica economica ne conduce spre o judecata simpla: atat timp cat
