Cercetători din cadrul Departamentului pentru sănătate publică din California au raportat descoperirea, pentru prima dată în ultimii 40 de ani, a unei noi tulpini de toxină botulinică. Despre această descoperire s-a scris în două articole și un editorial publicate în prestigioasa revistă științifică Journal of Infectious Diseases, dar care însă, din rațiuni de securitate, nu oferă și detalii referitoare la noua tulpină, în condițiile în care deocamdată nu există un antidot, scrie Le Nouvel Observateur.
Unele informații ce vizează secvența ce codează această proteină, una dintre cele mai puternice toxine fatale, nu au fost comunicate din rațiuni de securitate legate de bioterorismul. Această atitudine voit rezervată evită astfel situația în care cineva ar putea folosi respectiva secvență ADN pentru a face din ea o armă biologică, în condițiile în care nici până la această oră nu a fost găsit un antidot eficace. Antidoturi există pentru mai multe tipuri de alte toxine botulinice, nu însă și pentru cea recent descoperită.
Toxina botulinică este una dintre cele mai active: doza mortală pentru om este de circa 0,1 micrograme. Această toxină provine din bacteria 'Clostridium botulinum', cunoscută pentru faptul că produce mai multe tipuri de toxine, care toate provoacă botulism. Activată prin ingestie, toxina botulinică acționează blocând transmisia neuro-musculară și ducând la paralizie generalizată. Prima toxină botulinică a fost descoperită în 1970.
Echipa de cercetători condusă de Stephen S.Arnon și Jason R.Barash, a propus ea însăși să nu dezvăluie informații genetice legate de noua toxină, denumită neurotoxină botulinică de tip H sau BoNT/H, descoperită în timpul studierii unui caz de botulism la un copil.
În prealabil, oamenii de știință s-au consultat cu mai multe agenții federale de securitate, cum ar fi centrele din Atlanta pentru con
