La Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava s-a deschis miercuri expoziţia cu genericul „Cultură şi civilizaţie evreiască în zona Moldovei”.

Expoziţia etalează documente, obiecte de cult, cărţi ebraice, fotografii

Expoziţia, care marchează Ziua Holocaustului în România (9 octombrie), organizată sub egida Consiliului Judeţean Suceava, de către Muzeul Bucovinei împreună cu Complexul Muzeal Neamţ - Muzeul de Istorie Roman, Comunitatea Evreilor din Suceava şi filiala locală a Arhivelor Naţionale, etalează documente, obiecte de cult, cărţi ebraice (unele rare), fotografii, mărturii reprezentative pentru istoria evreilor din Bucovina şi din oraşul Roman.

Sunt expuse o serie de documente care vizează comunitatea evreilor din zona Moldovei (documente vechi scrise în limbile ebraică, germană şi rusă, liste nominale cu persoane evacuate şi tabele cu bunuri expropriate), cărţi de rugăciune (tipărite la Lemberg în anii 1838, 1858 şi 1865), obiecte de cult ebraic (menora, mezuza, filacteriu, şal de rugăciune), calendare evreieşti şi numeroase fotografii (Spitalul israelit şi personalul spitalului din Roman, Azilul israelit de bătrâni, sinagogile Ghersin, Leizerovici, Bais şi Zalmina).

Printre aceste mărturii se află fotografia şi cartea dedicată Vioricăi Agarici (1886 - 1979), distinsă post-mortem cu titlul şi diploma „Drepţi între popoare”, al cărei destin se va confunda la un moment dat cu cel al oraşului Roman.

Viorica Agarici, preşedinta Filialei Roman a Societăţii Naţionale de Crucea Roşie, a avut o contribuţie importantă în salvarea multor evrei care, după pogromul de la Iaşi, erau deportaţi cu „trenurile morţii” spre lagărul de la Călăraşi.

„Comunitatea evreiască a avut o prezenţă activă şi un rol economic şi social important în istoria acestei zone”

Aşa cum a spus la deschidere vicepreşedintele Consiliului Ju