Că mai există poliţişti care iau câte un ciubuc pentru a închide ochii la anumite nereguli, descoperite cel mai adesea în trafic, nu mai miră pe nimeni, că mai sunt alţi poliţişti care mai scapă câte o palmă sau câte un picior unor suspecţi mai îndărădnici, nici asta nu mai miră pe nimeni, iar uneori lumea, pe bună dreptate nici măcar nu-i condamnă pentru aceasta, pentru că infractorii îşi merită soarta, odată ce au decis să încalce legea. Dar, nici măcar în filmele cu proşti nu am văzut poliţişti să ia la bătaie un judecător, care s-a şi legitimat în faţa lor. După câte am văzut la ştiri, magistratul care a trezit instinctele primare ale unor apărători ai legii a avut proasta inspiraţie să-i numească în glumă miliţieni. Culmea culmilor, în loc să se poarte civilizat, pentru a demonstra tuturor că Miliţia a dispărut de mult, cei doi purtători de uniformă i-au demonstrat judecătorului cu vârf şi îndesat că merită să li se spună aşa.
Făcând o parelelă cu situaţia de la Arad, nu cu situaţia din Poliţie, ci cu modul în care este administrat municipiul, nu pot să nu observ câteva similitudini. Încă de pe vremea primului mandat de primar, despre Gheorghe Falcă s-a spus că nu îi prea pasă de problemele oamenilor, că lucrările comandate de Primărie nu sunt de cea mai bună calitate, că nu face niciun demers pentru a veni în sprijinul arădenilor care se încălzesc în sistem centralizat, ca să mă refer aici doar la acele aspecte care afectează traiul de zi cu zi al majorităţii locuitorilor. În loc să facă tot ceea ce îi stă în putinţă să arate că presa, societatea civilă şi politicienii din opoziţie se înşeală, la fel ca poliţiştii care l-au altoit pe judecător, primarul nu face decât să dovedească faptul că persoanele care îl critică, adică o bună parte dintre alegători, au dreptate. Programul de reabilitare termică a locuinţelor bate pasul pe loc, lucrările
