În ce se măsoară buna guvernare? Nivelul de trai, transparenţa decizională, politicile eficiente anticorupţie, competiţia liberă în mediul economic, predictibilitatea politicilor publice, am enumerat doar câţiva dintre indicatori.
România a evoluat mai mult sau mai puţin după Revoluţie, în funcţie de o serie întreagă de stimuli: presiunea noilor generaţii, accesul la informaţie, contactul cu Occidentul, dinamica mediului economic care a încercat în permanenţă să reziste concurenţei cu idei, produse sau business-uri importate sau relocate din Europa.
Descoperim astăzi, în pline discuţii despre regionalizare, descentralizare sau următorul exerciţiu financiar al UE, pete gri pe harta României. Judeţe codaşe la toţi indicatorii de dezvoltare. Judeţe în care nivelul de trai este invers proporţional cu reprezentarea politică şi validarea electorală a celor care le conduc de zeci de ani.
Vrancea este unul dintre ele. Cifrele Institutului Naţional de Statistică arată că în primele 7 luni din 2013, câştigul salarial mediu net a fost, în judeţul Vrancea, cu aproape 30% mai mic decât cel înregistrat la nivel naţional. O situaţie prezentată public de Prefectura Vrancea în luna august arata că despre 107.000 vrânceni care se încadrează în categoria de vârstă a populaţiei active nu există date oficiale cu privire la un loc de muncă, aceştia nefiind în şomaj sau în vreo formă de asistenţă socială. Unul din trei vrânceni activi munceşte la negru, e plecat în străinătate, nu are un loc de muncă sau încearcă să supravieţuiască dintr-o agricultură de subzistenţă. O altă statistică, la fel de îngrijorătoare: peste 61.000 de locuitori ai judeţului - aproape 20% din populaţie, se regăsesc în registrele APIA pentru a primi ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană.
Un tablou economic trist, care contrastează flagrant cu veselia continuă a liderilor USL din Vrancea
