Deşi un copil primeşte, până la 15 ani, potrivit actualului calendar de imunizări, 11 doze de vaccin, iar din 2014 chiar 15, puţini sunt părinţii din judeţ care refuză vaccinarea, gradul de acoperire vaccinală fiind de minimum 85%.
Chiar dacă a existat o campanie de vaccinare care a reprezentat un adevărat eşec (este vorba de imunizarea copilelor împotriva virusului responsabil de cele mai multe cazuri de cancer uterin), pus pe seama proastei campanii de mediatizare, părinţii copiilor din judeţ nu fac parte, nici pe departe, din categoria scepticilor. Gradul de acoperire vaccinală porneşte la nivelul judeţului de la 85%, copiii nevaccinaţi provenind preponderent din familii dezorganizate, care îşi schimbă domiciliul, sau din familii pe care convingerile religioase îi împiedică să accepte vaccinarea.
Primele doze de vaccin micuţii le primesc încă de la naştere. Hepaticul B se administrează în prima zi, iar în următoarele, de obicei până la ieşirea din maternitate, în funcţie de greutatea bebeluşului şi de alţi parametri urmăriţi, vaccinul care imunizează împotriva tuberculozei. La două luni de la naştere vine o nouă doză de vaccin, hexavalentul, care îi apără de difterie, tetanos, tuse convulsivă, pneumonie cu haemophillus influenzae, poliomielită şi hepatită B. La patru luni de viaţă o nouă înţepătură, cu vaccinul pentavalent (cu componentele amintite la precedentul, mai puţin hepatita B), la o jumătate de an, din nou hexavalent. La 12 luni urmează alte două inoculări, cu vaccin pentavalent şi vaccinul împotriva oreionului, rujeolei şi rubeolei (ROR). Când micuţul a împlinit 4 ani se inoculează Dtp acelular (cu componentele difterie - tetanos - pertussis), la aniversarea a 6 ani, vaccinul care îl apără de poliomielită, iar în clasa I, o nouă doză ROR. În fine, în clasa a VIII-a se administează ultimul vaccin obligatoriu, anti difterie şi tetanos.