O scurtă ştire a făcut înconjurul presei româneşti săptămîna trecută. Liderul PNL, Crin Antonescu, a depus la Parlament o iniţiativă legislativă care urmăreşte să modifice o ordonanţă a Guvernului Adrian Năstase (OG nr. 31/2002, adoptată prin lege, cu modificări, patru ani mai tîrziu) privind interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, precum şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvîrşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Concret, dacă proiectul de lege este adoptat de Parlament, vor fi interzise în viitor nu doar acţiunile, organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob, dar şi cele cu caracter „legionar“. Totodată, iniţiatorii liberali, care au solicitat trecerea proiectului prin procedură de urgenţă, au propus reformularea unui articol, astfel încît să intre sub incidenţa legii nu doar acţiunile de promovare în spaţiul public a cultului persoanelor vinovate de crime de război sau de crime contra umanităţii, dar şi iniţierea şi susţinerea publică a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe. De asemenea, modificarea priveşte extinderea definiției Holocaustului pentru a putea incrima persoane care neagă inclusiv genocidul produs în teritoriile româneşti sau aflate în administrarea Statului român.
Miza propunerii
Mai ales în mediul on-line, unii s-au întrebat care este substratul politic al unei asemenea iniţiative. Ce au de cîştigat inițiatorii? Care e miza politică a propunerii? Care a fost scopul modificării acestei legi după unsprezece ani? Cu toate că modificările solicitate de liberali sînt, la prima vedere, redundante, realitatea este alta. Consecinţele din viitor sînt mai ales de natură juridică, întrucît lacunele din actuala lege au permis ca aceasta să nu-şi poată produce efectele. În prezent, pedepsele pentr