Deşi au emisii mici, derulează proiecte de miliarde de euro şi generează o energie care nu fluctuează, proiectele hidro mari şi cele nucleare nu beneficiază de certificate verzi precum producătorii de energie verde.
În timp ce investitorii în energii regenerabile au la dispoziţie subvenţii de 10 miliarde de euro, companiile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, care produc energie curată, sunt trecute prin furcile caudine. Proiectele lor, precum centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, nu beneficiază de sprijin din partea statului, deşi sunt necesare pentru funcţionarea sistemului energetic naţional fără fluctuaţii şi costuri mari.
Cele două companii sunt nevoite să caute investitori din China pentru cele două proiecte, în vreme ce statul este legat de mâini din cauza regulilor europene privind competiţia sau regulile fiscale şi nu poate acorda garanţii de stat, deşi Hidroelectrica şi Nuclearelectrica produc anual 45% din energia consumată la nivel naţional.
Mai mult, cele două societăţi de stat sunt cei mai ieftini producători de electricitate din ţară, costurile lor de producţie fiind în jur de 120 de lei/MWh pentru Hidroelectrica şi de 140 de lei/MWh pentru Nuclearelectrica.
Acest paradox vine în contextul în care energia hidro produsă în centrale de mare capacitate şi energia nucleară nu sunt considerate „verzi“ de către Comisia Europeană, deşi sunt nepoluante.
Situaţia este cu atât mai ciudată, cu cât cele două sunt vitale pentru funcţionarea sistemului energetic naţional: Hidroelectrica realizează 85% din serviciile de sistem prin care se reglează distorsiunile produse de fermele eoliene şi cele solare atunci când nu bate vântul şi nu e soare, în vreme ce Nuclearelectrica asigură independenţa energetică a României la costuri mici, stabile şi predictibile. @N_