Secolul al IV-lea a suferit consecinţele marii confruntări dintre cetăţile greceşti, în fiecare producându-se anumite mutaţii, iar raporturile de putere se modifică şi ele. Să vedem câteva dintre trăsăturile lumii grecesti de după războiul peloponesiac.

Au loc în primul rând o serie de modificări pe plan economic. Proprietăţile funciare tind să devină mai mobile, circulaţia monetară suferă o inflaţie relativă, dar se dezvoltă meşteşugurile. Athena, marea perdantă a războiului, se redresează destul de rapid în domeniul agrar. Un fenomen interesant care încet-încet capătă amploare este cel al “băncilor”, care finanţează în mod special călătoriile pe mare. Creşte astfel activitatea comercială.

Pe plan social are loc schimbarea de statute juridice, valorile comune ale grecilor fiind înlocuite de un oarecare individualism reflectat în reapariţia mormintelor de familie. Corpul civic cunoaşte o mai pronunţată stratificare, iar elementele străine devin şi ele mai frecvente, fie că sunt promovate de tirani sau prin îmbogăţirea proprie. În domeniul militar scade importanţa triadei cetăţean-ţăran-soldat. Meşteşugarii şi negustorii în schimb câştigă în însemnătate şi încep să se organizeze în asociaţii profesionale private.

Tot în domeniul militar se remarcă apariţia profesioniştilor în materie de război, adică generalii şi soldaţii de carieră, precum şi mercenarii, dar şi în materie de discurs politic. Tactica militară se schimbă şi ea ca urmare a războiului: falanga greu înarmată va fi înlocuită de pedestrimea uşoară, cavaleria va deveni mai importantă, tehnica de asediu se îmbunătăţeşte. Cum războiul este din ce în ce mai mult o stare de fapt, cetăţile se vor orienta spre crearea de alianţe îndreptate împotriva unora dintre greci, orientalilor sau macedonenilor.

Ce se întâmplă la Athena? Modificările de regim politic, respectiv oscilaţia între de