Capital vă prezintă în premieră lista extinsă a celor mai mari eşecuri imobiliare înregistrate în România de la începutul crizei şi până acum, cu investitorii implicaţi, băncile finanţatoare şi păgubiţii în urma acestor pariuri ratate

Cele 30 de ansambluri rezidenţiale, nouă centre comerciale şi trei clădiri de birouri care au ajuns la insolvenţă sau faliment în ultimii cinci ani de criză au creat în contul băncilor finanţatoare o gaură de peste 1 mld. euro. Cea mai mare expunere pe acest portofoliu de „active toxice“ o au băncile cu capital austriac, circa 38%, urmate de finanţatorii greci, cu 31%, şi de cei ciprioţi, cu 5,3%. Dacă pe sectorul rezidenţial majoritatea eşecurilor imobiliare au avut loc în Bucureşti, balanţa este echilibrată de centrele comerciale, segment de piaţă pe care cele mai multe proiecte îngenuncheate sunt în provincie. Per total, circa 54% din expunerile bancare sunt pe proiecte imobiliare derulate în Capitală. Până acum, doar nouă proiecte au scăpat de faliment sau insolvenţă. Cinci dintre acestea au fost preluate de băncile finanţatoare în contul datoriilor şi patru de investitori privaţi, tranzacţii în urma cărora instituţiile financiare au marcat pierderi de circa 80 mil. euro.

Jumătate din banii pe care băncile îi au de recuperat provin din finanţarea dezvoltatorilor de locuinţe intraţi în insolvenţă sau faliment. Aceştia au reuşit să pună pe piaţă un număr de 3.488 de locuinţe, din cele peste 18.000 de unităţi promise în momentul lansării proiectelor. Cele 30 de ansambluri rezidenţiale intrate pe lista neagră a băncilor au înghiţit 848 mil. euro, sume provente în principal din credite şi de la cumpărători. Cu aceşti bani, astăzi s-ar putea construi cel puţin 11.000 de locuinţe de calitate superioară, la un preţ mediu de construcţie de 80.000 de euro pe unitate, ceea ce este mult peste valoarea investiţiilor