Pentru generaţiile născute după anii '90, SMS-ul este parte vitală a vieţii lor. Pentru cele dinainte, înlocuieşte bileţelele, scrisorile şi chiar telegramele. O nouă carte, „SMS-ul adolescentin: practici şi reprezentări culturale”, a lectorului dr. Raluca Moise, studiază fenomenul care a luat amploare în România în ultimii ani, fiind prima cercetare de acest gen în ţara noastră.

La finalul lui 2010, existau 3,5 miliarde de oameni care se foloseau de SMS, adică 80% dintre toţi utilizatorii de telefoane mobile din lume. În România există 25.5 milioane de abonaţi la serviciile de telefonie mobilă, ceea ce presupune şi mai multe abonamente de persoană. Într-un studiu publicat de Business Insider, în 2012, reieşea că adolescenţii sunt cei mai aprigi utilizatori ai SMS-ului.

Motiv care a convins-o şi pe Raluca Moise să-şi bazeze lucrarea de doctorat pe acest subiect. Autoarea tratează SMS-ul ca proces istoric, pornind de la începuturile timide ale serviciului de mesagerie până la relaţiile de dragoste ce se înfiripă astăzi între adolescenţi, graţie SMS-ului. Cartea, publicată la Editura Universităţii din Bucureşti, urmăreşte „relaţiilor multiforme ale tinerelor generaţii cu acest obiect fetiş”, după cum spune profesorul şi antropologul Vintilă Mihăilescu.

Implicarea emoţională a adolescenţilor în textele care, la început, aveau doar 160 de caractere, reprezintă deja un fenomen internaţional. Cercetătoarea a strâns mii de SMS-uri din telefoanele adolescenţilor din România şi Belgia. Baza de date a ajutat-o să studieze îndeaproape comunicarea şi relaţionarea prin mesaje.

Raluca Moise a descoperit că în lumea adolescenţilor există numeroase reguli nescrise, când vine vorba de comunicarea prin SMS. Găştile care preferă mesajele pe telefon iau forma unor „reţele închise”, cu reguli stricte, dar şi cu ritualuri de iniţiere.

„Trimiţi, de exemplu, u