► De fapt, titlul este o minciună. Insolvența Realității TV nu vine de la ruși, ci de la Elan Schwartzenberg, care, pe vremea când controla televiziunea cu pricina, a considerat că insolvența este metoda cea mai elegantă de a scăpa de niște datorii pe care le preluase la pachet. Doar că tot la pachet a preluat și toată fauna care se învârtea prin jurul conturilor Realitatea Media, deschizând ușa larg pentru speculatori precum Cozmin Gușă și Maricel Păcuraru, care au falsificat niște hârtii, au umflat niște creanțe și au pus mâna pe Realitatea TV. Ce le trebuiau lor o televiziune, niște radiouri și câteva rămășițe din niște titluri de print moarte? Păi, le trebuiau, pentru că nu-l mai primea nimeni pe Gușă să-și povestească finele analize și nici nu mai găsea înțelegere pe nicăieri pentru a împinge în față subiecte de interes estic, pe a căror promovare încasese deja. Cu o echipă aleasă pe sprânceană, alcătuită din personaje loiale și, asemeni lui, oricând susceptibile de a fi strânse cu ușa, Gușă a făcut întâi de toate curățenie în post, alungându-i pe toți cei care ar fi putut nutri idei de independență editorială, încălcând legile care nu-i permiteau să angajeze oameni noi acolo unde a concediat pe motiv de restructurare. După care să te ții emisiuni de demascare: ba a nenorociților de la Petrom care fură rezervele țării (în timp ce nu acceptă să șteargă o datorie de câteva zeci de milioane a cuplului Păcuraru-Gușă), ba a inconștienților cu gazele de șist (care, în paralel, urmau să aducă mari prejudicii de business băieților de la Gazprom) ba așa, ba pe dincolo. Iar dacă vreun politician îndrăznea să se opună planurilor lui Gușă, pac! la Mănăstire. Până la urmă s-a prins lumea cam ce se întâmplă, spectatorii au migrat spre posturi unde, cel puțin, nu se urlă la ei, iar procurorii și alte arătări din astea au început să dea târcoale postului. Nasol moment, cu