Acum 20 de ani, România a devenit membru deplin al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (pe atunci Agenţia de Cooperare Culturală şi Tehnică a Francofoniei), cu ocazia celui de-al V-lea Sommet francofon, organizat în Republica Mauriţius, în perioada 16-18 octombrie 1993.

Ministerul Afacerilor Externe a dedicat acestui jubileu, pe tot parcursul anului, o serie de manifestări culturale şi de diplomaţie publică, organizate în ţară şi în străinătate, prin intermediul misiunilor diplomatice.

Cu prilejul acestei aniversări francofone, ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a subliniat încrederea în capacitatea „Francofoniei de a-şi consolideze poziţia în cadrul guvernanţei mondiale şi economice”, printr-o „mai bună valorificare a propriilor sale instrumente, îndeosebi în domeniile diplomaţiei preventive, a medierii, a sprijinului acordat proceselor electorale, soluţionării crizelor şi tranziţiei democratice”.

De asemenea, a evidenţiat faptul că, pornind de la prioritatea acordată de România dimensiunii regionale a Francofoniei, “Guvernul României a decis să pună la dispoziţia Antenei OIF pentru Europa Centrală şi de Est, de la Bucureşti, un nou sediu care să asigure condiţii optime pentru o agendă regională consolidată”.

Informaţii suplimentare:

Aderarea la Francofonia instituţională reprezintă o continuitate firească a bogatei tradiţii francofone şi francofile a României, care a influenţat profund parcursul său istoric spre modernitate. Pe de altă parte, acest demers - realizat într-o perioadă de efervescenţă politică şi diplomatică pentru ţara noastră, marcată de obiectivele strategice de integrare euro-atlantică şi de reaşezare a societăţi româneşti pe principiile democraţiei, statului de drept şi a respectării drepturilor omului - a contribuit la consolidarea statutului României de st