Nicolae Balcescu a vazut lumina zilei la 29 iunie/11 iulie 1819 la Bucuresti. Tatal lui Nicolae Balcescu, Barbu sin Petre „capitanul” apartinea micii boierimi, iar mama sa Zinca Balcescu detinea mosia Balcesti de la Topolog.
N. Balcescu s-a nascut în preajma Revolutiei lui Tudor Vladimirescu din 1821, cel ce avea sa deschida cu sabia sa portile istoriei moderne a României si odata cu aceasta au luat sfârsit si domniile fanariote, ultimul domn fiind Alexandru Sutu.
În aceea perioada Bucurestiul era un oras al contrastelor cu case, palate si gradini foarte frumoase, dar si cu case saracacioase, cu foarte multe biserici, numara 60000 locuitori, fiind un oras în ascensiune.
Pe timpul evenimentelor revolutionare din 1821, familia lui Balcescu a fugit peste granita, stabilindu-se în partile Brasovului. La scurt timp dupa revenirea la Bucuresti, pitarul Barbu a murit în anul 1825, iar mama sa Zinca a ramas vaduva cu cinci copii, cel mai mare Costache având 12 ani, Maria avea 8 ani, Sevastita 7 ani, Nicolae 6 ani, iar Barbu, fiind nou-nascut. Daca tatal, pitarul Barbu, se lasase înfrânt de viata, în schimb mama sa, Zinca se va dovedi o luptatoare, de aici a mostenit si Nicolae stilul de viata de mai târziu.
Nicolae Balcescu nu a cunoscut o copilarie usoara în casa din mahalaua Boteanu, în parte situata pe locurile bulevardului ce-i poarta astazi numele, în dreptul bisericii italiene. La vârsta de 7 ani N. Balcescu a început sa învete carte în particular de la un arhimandrit grec. Astfel timp de cinci ani a învatat într-un cadru familial, începând cu cartea greceasca.
În anul 1832 N. Balcescu a devenit elev al Colegiului de la Sf. Sava. Aici si-a însusit franceza, italiana, germana, istoria universala, aritmetica rationala, retorica, desenul si compunerea în limba româna. În aceasta perioada l-a cunoscut pe Ion Ghica, d
