În 1973, Clujul era în plin avânt industrial. Nu purta încă numele de Cluj-Napoca, iar Mănăşturul de azi, cu blocurile sale trase la indigo abia număra primele străzi. Gheorgheniul, verde şi aerisit, cu un aer vag burghez, era încă cel mai mare cartier al oraşului, şi cel mai modern.

Vedeta turistică era Hotelul Napoca, inaugurat în 1970, iar aerogara, modernizată în anii 1970-1971 se mândrea cu o pistă proaspăt betonată. Un tur turistic al oraşului de atunci, aşa cum era el recomandat de ghidul turistic oficial al judeţului, începea cu cartierul industrial de la nord de Gară şi cuprindea cartierele Gheorgheni, Mănăştur şi Grigorescu. Îl redăm în continuare, aşa cum apare în ghidul turistic al judeţului, tipărit în 1973 la Editura pentru Turism. Am pus între paranteze, cu litere italice, numele actuale ale străzilor şi pieţelor, unde a fost cazul.

„Pentru a vizita cele mai importante obiective turistice ale oraşului, propunem un tur cu o durată de cca 3 ore, care se va desfăşura pe o distanţă de 60 de kilometri. Întrucât un mare număr de turişti români şi străini sunt găzduiţi în modernul şi confortabilul complex hotelier, cu cofetărie şi bar «Napoca», am ales acest punct de plecare, aflat la poalele dealului Cetăţuia. Traversând podul peste Someşul Mic, trecem pe lângă parcul oraşului, aflat în dreapta, apoi lăsăm în stânga Teatrul şi opera maghiară de stat şi o luăm pe strada Gheorghe Bariţiu, de unde avem în faţă perspectiva Pieţei Mihai Viteazu, cu monumentala construcţie a Cinematografului «Republica». Spre nord, după pod, urmăm artera largă a străzii Horea până în piaţa Gării, peste linia ferată întinzându-se unul din marile cartiere industriale ale Clujului cu: Întreprinderea Metalul Roşu, Uzinele de reparat locomotive «16 Februarie», Uzina Tehnofrig, Uzina Armătura şi Fabrica Libertatea.

Ne înapoiem tot pe strada Horea, până în Piaţ